Himalayan Organic Arabica sau cum sa cultivi cafea pe acoperisul lumii

O scurta stire de pe siteul International Coffee Organization informa asupra faptului ca Nepalul a aderat la organizatie si la International Coffee Agreement. Nepalul? Da. Aici se cultiva la mare altitudine cafea, la buna distanta de  asa-zisa centura a cafelei, dintre tropicul Capricornului si Racului. Doar Arabica (bourbon si typical) traiesc la altitudini de peste 1.000 de metri, de fapt pina pe la 1.600 in cazul Nepalului, in culturi organice si eco-friendly pe paminturile micilor fermieri. Organice… si nu prea. Reglementarile internationale in functie considera productie organica doar cea sustenabila. Deocamdata, Nepalul ar avea mari greutati in a satisface astfel de cerinte la productie, transport, prajire, mentinerea fertilitatii solului, reciclare, cite si mai cite. Abia mai apoi, in urma repetatelor inspectii, organismele international ar putea certifica si cafeaua nepaleza ca fiind organica. Nepalul nu poate concura cu alte tari exportatoare de cafea pentru simplul motiv ca productia ei este limitata si scumpa, cind in restul tarilor se produce cafea relativ ieftina. Ca atare, Nepalul ar trebui sa isi caute o nisa pentru cafea de super-calitate si sa se ingrijeasca sa produca acea cafea in mod constant, fara a se concentra neaparat pe volume sau alte cifre, ci mai curind pe calitate.

Arabica Bourbon; Foto: Greenland Organic Farm

In rest, istoria cafelei nepaleze suna cam asa: in 1938, un ermit, Hira Giri – dupa cum spune povestea – a adus cu el niste boabe de cafea din Provincia Sindu din Myanmar (astazi Burma) pe care le-a si plantat in Aapchaur, in Districtul Gulmi. Plantele au rodit, dar cei citiva arbori au ramas doar o curiozitate pina prin anii ’70. Abia atunci au inceput sa se raspindeasca de la un fermier la altul, actiune ce a continuat inca vreo patru decenii.

Prin anii ’70, Guvernul importa rasaduri de arbori de cafea din India si le distribuie fermierilor.  Dar schimbarea adevarata avea sa intervina pe la mijlocul anilor ’80. Dupa infiintarea Nepal Coffee Company (NeCCo), in 1983, fermierii cistiga dreptul sa isi si comercializeze productia de cafea. NeCCo, la vremea aceea, colecta si procesa cafeaua pentru piata interna. Pina prin anul 2000, fermierii nu au luat in calcul cultivarea cafelei ca fiind generatoare de profit. Dupa 2002, insa, odata cu cresterea substantiala a exporturilor,  corelat cu un consum crescind si in tara, cafeaua a ajuns o recolta generatoare de venituri serioase.

Datorita interesului populatiei si tinind cont de conditiile climatice favorabile, Guvernul Nepalului, prin Ministerul Agriculturii, decide lansarea programului de dezvoltare a culturilor de cafea. In cadrul programului, guvernului revenindu-i sarcina sa asigure suport tehnic si financiar pentru fermieri, astfel ca, 40 de districte din zona centrala a Nepalului devin cunoscute pentru productia de cafea.

Nepal

Productia de cafea creste spectaculos, de la 24.000 de kg in 2004, la peste 120.000 kg in 2009, iar noua tinta a Nepalului a fost sa isi dubleze productia pina in 2013. In 2015, oficial, Nepalul producea cca. 360 de tone de cafea. Ministerul comertului anunta, concomitent, ca cererea de cafea nepaleza excede cu 6.000 de tone capacitatea interna. Ca atare, guvernul vine cu un nou program, de dezvoltare a comertului si a sectorului privat. In prezent, productia anuala a ajuns la 650 de tone.

Foto: himalayanarabica.com

Avem, asadar, o piata emergenta, marfa de calitate, un guvern responsabil, oameni harnici si dornici de munca, oportunitati. Aproape ca e prea frumos ca sa fie si adevarat! Ce lipseste? Lipsesc cei care sar in “ajutorul” nepalezilor, desigur: elvetienii, nemtii, americanii. De ce ar cistiga nepalezii asa de capul lor? Elvetienii, bunaoara, au venit cu un program despre “schimbarile climatice”, de care ii apara pe nepalezi. Doar avionul cu care au zburat din Elvetia pina in Nepal a poluat mai mult decit vor reusi toti cursantii nepalezi sa o face pe timpul intregii lor vieti. Dar pe hirtie lucrurile arata foarte bine! Apoi, ii invata pe nepalezi despre managementul resurselor de apa (nu intimplator, caci tot o companie elvetiana are ca obiectiv sa stapineasca peste toata apa potabila a planetei, numim aici Nestle), egalitatea intre genuri, pentru ca nu poti transforma o natiune fericita intr-o tara distropica fara o miscare feminista cum scrie la carte, nutritie, si altele asemenea, nu-i asa, doar chestii vitale si deosebit de importante pentru fermieri. Vin apoi cei de la USAID. Securitate alimentara, drepturile omului, schimbari climatice, program pentru nutritie, drepturile femeilor… O splendoare. Cam ce fac si elvetienii. In plus, asistenta pentru invatamint, sanatate, agricultura. Dar, avind in vedere ca americanii “lupta” pe acest front din 1951, si ca au investit miliarde de dolari, am putea spune ca eficienta lor este aproape nula.

In Nepal, cca. 80 la suta din populatie traieste din agricultura, iar agricultura constituie 36% din PIB. Odata cu dezvoltarea culturilor de cafea, a aparut sansa nesperata ca populatia slab educata si necalificata sa isi gaseasca un drum catre o relativa bunastare. Daca mai adaugam si inflorirea agroturismului, avem imaginea a ceea ce pot aduce niste peisaje extraordinare si populatia primitoare. Dar, revenind la cafea, la sansa ce li se deschide tinerilor nepalezi, poate cea mai importanta investitie din Nepal este Himalayan Java.

Cursuri pentru barista. Foto: himalayanjava.com

Anand Gurung; Foto: himalayanjava.com

In 1999, Gagan Pradhan si Anand Gurung deschid o micuta cafenea in centrul capitalei, Kathmandu, imbratisind cu curaj un concept extrem de nou pentru mica natiune consumatoare de ceai de la poalele muntilor Himalaya. La ora aceea, industria cafelei nu insemna altceva decit o mina de fermieri cu citiva arbusti in fundul curtii, subventionati de Guvern. Norocul celor doi investitori nu statea nici in fermieri si nici in programele guvernamentale, ci tocmai in arborele de Arabica si a rodului ce cistiga tot mai multa popularitate in afara granitelor tarii, caci in Nepal nu reprezenta inca mare lucru.

Gagan Pradhan Foto: himalayanjava.com

 In primii ani, Gagan si Anand au avut de infruntat numeroase provocari. Dar erau determinati sa invete si sa isi creasca afacerea. Asa incit au investit in primul rind in oameni, miezul oricartei afaceri. De la producator si pina la consumatorul final. Au investit in scolarizarea personalului. Au investit in utilaje de ultima generatie pe care orice barista de pe lumea asta ar lucra cu maxima placere. Au investit in design, caci in cei peste 15 ani care au trecut, Himalayan Java s-a extins in malluri, in centrele oraselor importante, hoteluri, complexe comerciale si chiar peste granite – in India, in Canada, in Marea Britanie.
Localurile Himalayan Java nu sint cu nimic mai prejos decit cele europene sau americane, ba inca, unele le intrec cu brio. Ceea ce li se reproseaza pe Trip Advisor, de exemplu, este ca au prea mult personal! Dar mai exista o problema, in curs de solutionare. Anume, inca slaba apetenta a nepalezilor pentru asemenea localuri. In Nepal inca se consuma cafeaua instant, mai usor de pregatit, cafenelele fiind tinta turistilor, expatilor si a unei paturi avute.

Nu e mare inghesuiala! Foto: himalayanjava.com

Himalaya Ontop Organic Coffee Estate, din Nalang, districtul Dhading, este un alt exemplu de reusita. Proprietarul, Bharat Regmi, a luat-o de jos, a invatat, pe urma a plecat la oras si a invatat si mai mult. Iar in cele din urma s-a intilnit cu un cuplu de europeni de la care a invatat abc-ul managementului. In cele din urma a ajuns directorul propriei firme ce opereaza Country Paradise Resort, propriu-zis un soi de pensiune agro-turistica din inima unei plantatii de cafea ce numara 51.000 de arbori. Firma are 16 angajati stabili si 20 de sezonieri. Pe urma afacerea se extinde cu inca 4 plantatii si alti 30 de angajati. Recolta este vinduta aproape integral in Germania, Olanda, Norvegia si Statele Unite.

Imbinind placutul cu utilul
Foto: Himalaya Ontop Organic Coffee Estate

Ca atare, Bharat Regmi a apasat pedala plantarilor si in ultimii ani in districtul in care locuieste a plantat arbori de cafea cu zecile de mii, productia ajungind la cca. 200 de tone. In plus, a investit in 4 scoli si se ingrijeste ca tinerii sa se implice in ingrijirea plantatiilor, fertilizarea solului, procesarea cafelei. Perspectivele sint insorite si in ceea ce priveste agroturismul, prognozele guvernamentale sustinind ca afluxul de turisti va depasi 2 milioane de personae in 2020.

Foto: Himalaya Ontop Organic Coffee Estate

Himalayan Arabica este o alta intreprindere de success, infiintata in 2010. Raj Kumar Banjara, fondatorul companiei, promite sa transforme cafeaua nepaleza giuvaerul cafelelor asiatice. Greenland Organic Farm Pvt. Ltd, este motorul ce functioneaza gratie muncii a peste 2.325 de fermieri grupati in 12 cooperative din Lamjung si Kaski si dealurile din zona Manaslu. Personalul si fermierii angrenati in procesul de productie sint platiti dublu fata de retributiile nepaleze standard, si asta in primul rind din dorinta de a asigura o calitate si o constanta pe toata lungimea lantului de productie.

Paris, 2016: Himalayan Arabica Nepal Specialty Organic Coffee a fost recunoscuta ca fiind Best Gourmet Coffeeof 2016, intr-o competitive internationala desfasurata sub patronajul (AVPA) la care au participat 24 de tari, printer care si marile producatoare din America Latina. HimalayanArabica® Nepal Specialty coffee a fost apreciat in primul rind pentru gustul deosebit si pentru aroma.

The Original Coffee din Durbar Marg, Times Square Mall, Kathmandu, e pe lista scurta in principal deoarece comercializeaza cafeaua sub forma de capsule pentru masinile de cafea.

Foto: The Original Coffee

Ar mai fi de mentionat Everest Organic, dar fara indoiala si Kar.ma Coffee, o investite sentimentala a unei femei din Austria, Birgit Lienhar-Gyawali, sosita pentru un an in Nepal, intre timp casatorita, cu copii, cu catei si pisici si cu o afacere de viitor. Kar.ma este o intreprindere complexa, dar ne vom opri – dincolo de cafea – doar la faptul ca aici se comercializeaza de la cosmetice obtinute din resturi de la cafea, la articole confectionate din filtre folosite, lampioane, candele, prajituri etc. etc. Tot Birgit Lienhar-Gyawali este responsabila si pentru designul deosebit al unor localuri apartinind lantului Himalayan Java. Ce mica e lumea, nu-i asa?

Dar nu am putea incheia fara Nepal Blue Mountain, “Probably the best organic coffee in the world”. dupa cum ii face reclama un alt expat stabilit pentru moment in Nepal, neamtul Rolf Schmelzer. Cererea pentru Nepal Blue Mountain este de 4 ori mai mare decit productia, iar exporturile se intind in tari precum Singapore, Hong Kong, Austria, Australia, Danemarca, Germania, Elvetia, Olanda, Japonia, Statele Unite, Canada, Russia. In 2014, pretul era de 23,99 euro pe 500 de grame, adica foarte mult! Adaugati vama si transportul si e aproape exagerat. Dar, cafeaua creste la umbra portocalilor, lamiilor si arborilor de papaya, iar prelucrarea primara se face cu apa de izvor. Aceasta este si cafeaua care se gaseste la Kar.ma, despre care tocmai am vorbit, doar ca acolo poarta numele de Bayali. In fine, peste 5.000 de familii de fermieri lucreaza direct sau indirect pentru Nepal Blue Mountain si pare sa fie cea mai apreciata cafea din Nepal. O parte este vinduta direct catre solicitantii din intreaga lume, livrari prin DHL, printr-un sistem denumit de Rolf Schmelzer ca fiind “super fair trade”. Adica, intre 55 si 75 la suta din banii cistigati merg direct in buzunarul fermierului, 15 la suta reprezinta marketingul si restul taxele aferente expedierii. Propriu-zis, super-cafeaua nepaleza poate fi prajita, ambalata si expediata imediat, iar in 3 zile poate fi in cana oricarui gourmand de pe planeta.

 

Advertisements

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s