Codrin Taut

Din spuma berii rasar vitejii, dar nici cu cafegii nu ne e rusine

Codrin Taut

Codrin Taut

Poți sti că ai ajuns în Germania, după cât de prostă e cafeaua”, este o butadă atribuită lui Edward al VII-lea al Angliei. Se prea poate ca judecata regelui să fi fost întrucâtva întemeiată. Nu este însă mai puțin adevărat că germanii făcuseră o adevărată pasiune pentru băutura în cauză. Printre europeni, lor le-a revenit privilegiul, cel puțin așa suțin istoricii, de a fi fost primi care, încă din a două jumatate a secolului 16, au dat cele dintâi mărturii scrise despre cafea. A trebuit însă să treacă ceva timp până când aceasta să devină, dintr-un misterios obiect de descriere etnografică, o practică generalizată.

Începând cu 1670 se deschid în Germania numeroase cafenele, întâi la Hamburg, pentru ca apoi să urmeze Leipzigul, Stuttgartul, Nürenbergul și Berlinul. În 1707, si primul organ de presă asociat cu cafeneaua germană, publicație susținută de un anume  Theophilo Georgi. Obiceiul de a bea cafea devenise suficient de popular pentru a-i alerta pe moraliștii burghezi. Compozitorul Johann Sebastian Bach, a cărui operă este asociată îndeobște fie cu misterele teologale, fie cu tăriile metafizicii, a consacrat o mică lucrare cafelei, așa numita Kaffeekantate.

.

Spre deosebire de medicii vremii care se pronunțaseră cu aplomb asupra efectelor nocive ale consumului de cafea, care, susțineau ei, este cauza principală a sterilității femeilor, Bach pune în scenă războiul pe care burghezul onorabil trebuia să-l ducă cu licoarea. Cantata, sau după unii muzicologi micro-opera, spune povestea unui gentilom, pe numele său Schlendrian, care se luptă cu nefericita adicție a fiicei sale, Lieschen. Nevoit să facă uz de toată autoritatea, pentru a-și determina fiica să renunțe la cafea, acesta ajunge să o amenințe că va refuza sa-i mai caute un soț. În fața santajului, Lieschen cedează promițând că va renunța la nărav, odată căsătorită. Însă, evident, angajamentul solemn, ascunde o stratagemă, îndărătnica fiică negocindu-și exercițiul viciul cu potențialii pretendenți.

Cafeaua nu a facut numai obiectul moralizării burgheze.

Frederic al II-lea al Prusei

Frederic al II-lea al Prusei

Frederic al II-lea al Prusiei, ca un despot luminat ce se afla, a descoperit că obiceiul poporului de a se deda consumului de cafea are efecte nu tocmai îmbucurătoare asupra balanței comerciale a statului. Astfel, în 1777, el a emis un document în care le recomanda supușilor să se întoarcă la consumul de bere pentru a mai limita din pagubele aduse de scurgerea monedei prusace în buzunarele comercianților italieni, francezi sau englezi. Berea, argumenta Frederic, i-a ajutat pe soldați să apere cu strășnicie hotarele imperiului, în timp ce o armată de cafegii va da bir cu fugiții la primul contact cu dușmanul.

Câțiva ani mai târziu, Frederic, a trecut la instituirea monopolului de stat asupra prelucrării cafelei. Așa numita Déclaration du Roi concernant la vente du café brûlé, interzicea practic accesul păturii sărace la cafea, care se vedea astfel nevoită să recurgă la serviciile contrabandiștilor. Chestiunea nu a rămas fără răspuns din partea puterii. Soldații care suferiseră răni și care nu mai erau buni de combatanți, au fost înrolați într-un corp de control care trebuia să suprevegheze mahalele. Evident, nu de trupuri întregi era nevoie ci de nări fine, capabile să detecteze mirosul cafelei. Lupta de clasă în jurul cafelei a început să se tocească abia când monopolul de stat a trecut în mâna oamenilor de afaceri care, ca în orice poveste capitalistă, au preferat mai degrabă câștigurile decât să facă pe plac capetelor încoronate și nobilimii.

cofee5

Advertisements

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s